Copilul din mine
aprilie 15, 2008 
Visează că te aşteaptă în noapte cu umbrela pe ploape.Nu plânge, ci plouă.
Nu plouă, ci te aşteaptă.Nu e noapte, nu visează.Chiar te aşteaptă.
Ochii sunt inocenţi şi spun mai multe decât pot scrie două mâini stângi şi încă sunt prea mic să mă lupt cu viaţa.Aşa copil, aşa plăpând încă învăţ cum să fiu mare deşi alţii mănâncă Danone şi strigă “vreau să fiu mare”.Eu doar învăţ să fiu mai bun.Încă citesc poveşti, încă mai aştept copil fiind Crăciunul, încă mă trec fiori când fata de la trei se aşează cu mine în bancă.
Încă sunt bobocel deşi figurile de Bucureşti cer să fiu un matur copil.Ea zice “nu vreau un copil matur”.
Copilul din mine nu mai joacă “ascunsa” în dulapuri, nu mai fuge în spatele blocului, nu mai tremură când o colegă are tupeul să îi ocupe scaunul vecin.
E în tine un copil mai copil decât mine, un copil care vrea alintat, se gudură precum Azorel. Ce scris urât.
Mai vreau să desenez bastonaşe, mai vreau o copilărie, mai vreau să fiu un copil care a uitat de teme.Ce viaţă fără temeri.
Încă port cheia la gât, bunica o lasă sub preş.Încă mă uit la ea cu orele fără ca ea să ştie.Ea râde de parcă aş fi un nesimţit şi zice răstită Nu e frumos să fixezi cu privirea ore în şir o persoană.
Eu roşesc, ea îmi sărută obrajii, iar eu iau foc.
Mă străduiesc să fiu un copil, mă străduiesc să fiu încă acel copil inocent, cu sentimente neatinse de durere, dar timpul ii despică pe toţi în două.Poate doar într-o lume a orbilor simţi ce eşti cu adevărat.
Când eram mic ..îţi aminteşti ce ţi-am promis?
Niciodata nu am sa uit experienta cu porcii in mlastina din satul bunicilor. Mama ce baie am tras, si ce negru eram…:))
Mie nu mi s-au intiparit clar in minte imagini din copilarie. Nu stiu, uneori ma uit pe fereastra catre copii si imi doresc sa mai fiu copil, sa ma joc, sa nu imi pese de nimic, sa rad mult, sa ma prostesc, sa alerg, sa stau afara pana tarziu si sa ma strige mama in casa.Uneori.
e interesant cum ne schimbam perceptiile despre viata…
mi-e dor sa fiu bebe, sa merg la gradinita, sa fiu printesa in lumea mea, sa cred in roz, sa-mi pictez viata in culori tari…
e bulversant sa fii mare sau sa crezi ca esti mare, e debusolanta realitatea asta mofluza…